Consecintele incalcarii conditiilor deplasarii in afara locuintei/gospodariei in perioada starii de urgenta.

Ordonanta nr. 3/2020 MILITARA, privind masuri de prevenire a raspândirii COVID-19 a instituit, incepand cu data de 25 martie 2020, restrictii de circulatie a tuturor persoanelor în afara locuintei/gospodarie.

Deplasarea persoanelor în afara locuintei/gospodarie este permisa numai in anumite situatii, iar persoanele aflate in aceasta situatie, trebuie sa aiba asupra lor cartea de identitate si legitimatia de serviciu/adeverinta eliberata de angajator, sau o declaratie pe propria raspundere.

Nerespectarea restrictiilor de circulatie atrage raspunderea disciplinara, civila, contraventionala sau penala, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta.

Autoritatile publice – Politia Romana, Jandarmeria Romana si politia locala – sunt abilitate sa verifice motivului deplasarii invocat, sa constate contraventii si sa aplice sanctiuni.

In concret, verificarea motivului deplasarii consta in: identificarea persoanei; verificarea legitimatie de serviciu sau a adeverintei eliberata de angajator; verificarea declaratie pe propria raspundere; verificarea concordantei datelor din documentele prezentate si verificarea concordantei datelor privind deplasarea, cu locul unde se gaseste persoana verificata.

Incalcarea prevederilor cu privire la restrictiile de circulatie instituite constituie contraventie prevazuta de art.28* din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, si de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

* pentru amenzile aplicate pana in data de 2 aprilie 2020(inclusiv), cuantumul minim si maxim al amenzilor a fost intre 100 lei si 5.000 lei pentru persoanele fizice si intre 1.000 lei si 70.000 lei pentru persoanele juridice. Din data de 3 aprilie 2020 limitele amenzilor au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.34/2020.

Desi Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, nu prevede posibilitatea aplicarii sanctiunii avertismentului, in conformitate cu dispozitiile art.7 alin.3 din Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, sanctiunea avertismentului poate fi aplicata si în cazul în care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.

In perioada starii de urgenta, nicio amenda aplicata nu va putea fi executata, deoarece niciun proces-verbal contraventional nu va deveni titlu executoriu, pana la incetarea starii de urgenta.

Pentru alte detalii privind consecinta incalcarii conditiilor deplasarii in afara locuintei/gospodarie in perioada starii de urgenta si reprezentare juridica, va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Conditiile deplasarii in afara locuintei/gospodarie in perioada starii de urgenta.

Prin Ordonanta nr. 3/2020 MILITARA, privind masuri de prevenire a raspandirii COVID-19 au fost instituite, incepand cu data de 25 martie 2020, ora 12.00, restrictii de circulatie a tuturor persoanelor in afara locuintei/gospodariei, cu urmatoarele exceptii:

a) deplasarea in interes profesional, inclusiv intre locuinta/gospodarie si locul/locurile de desfasurare a activitatii profesionale si inapoi;

b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acopera necesitatile de baza ale persoanelor si animalelor de companie/domestice, precum si bunuri necesare desfasurarii activitatii profesionale;

c) deplasarea pentru asistenta medicala care nu poate fi amanata si nici realizata de la distanta;

d) deplasarea din motive justificate, precum ingrijirea/insotirea copilului, asistenta persoanelor varstnice, bolnave sau cu dizabilitati ori deces ai unui membru de familie;

e) deplasarile scurte, in apropierea locuintei/gospodariei, legate de activitatea fizica individuala a persoanelor (cu excluderea oricaror activitati sportive de echipa), cat si pentru nevoile animalelor de companie/domestice;

f) deplasarea in scopul donarii de sange, la centrele de transfuzie sanguina;

g) deplasarea in scop umanitar sau de voluntariat;

h) deplasarea pentru realizarea de activitati agricole;

i) deplasarea producatorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare.”

In situatia de exceptie a deplasarii in afara locuintei/gospodariei, persoanele trebuie sa prezinte autoritatile publice care verifica motivul deplasarii,documente care sa justifice deplasarea.

In situatia celor persoanelor angajate acestia trebuie sa prezinte legitimatia de serviciu sau adeverinta eliberata de angajator.

In situatia celorlalte persoane (persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, titularii intreprinderilor individuale, membrii intreprinderilor familiale, liber profesionistii si persoanele care practica activitati agricole) o declaratie pe propria raspundere, completata in prealabil.

Declaratia pe propria raspundere trebuie sa cuprinda numele si prenumele, data nasterii, adresa locuintei, motivul si locul deplasarii, data si semnatura.

Atat adeverinta eliberata de angajator, cat si declaratia pe propria raspundere pot fi prezentate in format electronic, prin intermediul telefonului, tabletei sau a altui dispozitiv electronic similar.

Pentru alte detalii privind conditiile deplasarii in afara locuintei/gospodarie in perioada starii de urgenta si reprezentare juridica, va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Solutie program vizitare minor: Ordonanta presedentiala

Reclamantul a aratat faptul ca a avut o relatie de concubinaj cu parata in urma careia s-a nascut, la data de 14.05.2012, fiul sau.

Desi la inceput relatia cu parata a fost una buna, pe parcurs au aparut divergente, motiv pentru care au decis sa desparta. In prezent, nu i se mai permite sa isi vada fiica minora.

A solicitat, pe calea ordonantei presedintiale, pana la solutionarea actiunii de fond, ca instanta sa incuviinteze intretinerea de relatii personale si sa-l poata vedea pe fiul sau dupa urmatorul program: in primul si al treilea weekend din luna de vineri de la ora 18.00 si pana duminica ora 18.00, cu obligatia de a prelua si aduce copilul de/la domiciliul paratei.

Parata a aratat ca nu este de acord cu cererea reclamantului, fara mentiona in concret motivele.

            Instanta:

In conformitate cu dispozitiile art.997 alin.1 Cod proc. civ., instanta de judecata stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara precum şi pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Procedura speciala a ordonantei preşedintiale comporta, prin urmare, trei cerinte esentiale: urgenta, caracterul vremelnic al masurii ce se solicita a fi luata pana la solutionarea fondului litigiului existent intre parti, respectiv neprejudecarea acestuia prin examinarea aparentei dreptului dedus judecatii.

In ceea ce priveste urgenta: in cazul actiunilor avand ca obiect exercitarea drepturilor decurgand din raporturile de familie, art.920 Cod proc. civ. instituie particularitatea prezumarii urgentei. Ratiunea reglementarii rezida in ocrotirea minorilor prin minimalizarea efectelor resimtite de catre aceştia din cauza separarii in fapt a parintilor, in atare situatie masurile provizorii fiind destinate sa inlature presiuni suplimentare generate adesea prin starea de incertitudine ori divergentele existente intre parintii care işi disputa custodia.

In ceea ce priveste caracterul vremelnic al masurii ce se solicita a fi luata pana la solutionarea fondului litigiului existent intre parti, instanta constata ca reclamantul solicita dispunerea unor masuri cu titlu provizoriu, respectiv pana la solutionarea dosarului de fond, astfel incat prezenta hotarare nu tranşeaza situatia minorei.

In ceea ce priveste neprejudecarea fondului prin examinarea aparentei dreptului dedus judecatii, hotararea pronuntata in cadrul acestei proceduri speciale nu prezinta autoritate de lucru judecat, instanta limitindu-se la asigurarea protejarii interesului minorei, la acest moment, raportat la continutul dispozitiilor art.263 şi urm. Cod civil şi ale art.2 alin.3 din Legea nr.272/ 2004 privind protectia şi promovarea drepturilor copilului.

In conformitate cu dispozitiile art.401 Cod civil, parintii separati de copilul lor pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, iar in caz de neintelegere, instanta de tutela stabileste modalitatea de exercitare a dreptului.

In acest sens, art.496 alin.5 Cod civil, stabileste ca parintele la care copilul nu locuieste in chip statornic are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul la locuinta acestuia.

In urma realizarii anchetei sociale, care a reliefat ca reclamantul are conditiile necesare pentru a gazdui minorul si raportat la probatoriul administrat in cauza, instanta a constat ca in cauza parata nu a facut dovada unor motive temeinice apte sa justifice necesitatea restrangerii exercitiului dreptului tatalui de a stabili legaturi personale cu minorul si nefiind probata o conduita reprobabila care sa denote iresponsabilitate vadita in ceea ce priveşte indeplinirea indatoririlor de parinte, a admis cerere si prin ordonanta presedentiala a dispus ca reclamantul sa intretina relatii personale cu copilul minor

Pentru alte detalii privind stabilire programul de vizita pentru copilul minor, apararea acestor drepturi si reprezentare juridica va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Mentinerea relatiilor personale ale parintelui care nu locuieste cu copilul minor.

Dreptul parintelui care locuieste separat de copil de a menţine legaturi personale cu acesta este o componenta esentiala a dreptului la viaţa de familie, garantat de art.8 CEDO si de reglementarile interne in materie.

Conform dispozitiilor art. 263  alin. 1 Cod civil, orice masura privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior al copilului. In acelasi sens sunt si dispozitiile art.2 alin. 4 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, care stabilesc ca principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile si deciziile care privesc copiii.

Art.2 alin 6 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, enumara criteriile ce trebuie sa fie avute în vedere pentru a se determina interesul superior al copilului:

  • nevoile de dezvoltare fizica, psihologica, de educatie si sanatate, de securitate si stabilitate si apartenenta la o familie;
  • opinia copilului, în functie de varsta si gradul de maturitate;
  • istoricul copilului, avand in vedere, in mod special, situatiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice alta forma de violenta asupra copilului, precum si potentialele situatii de risc care pot interveni în viitor;
  • capacitatea parintilor sau a persoanelor care urmeaza sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului de a raspunde nevoilor concrete ale acestuia;
  • mentinerea relatiilor personale cu persoanele fata de care copilul a dezvoltat relatii de atasament.

In conformitate cu dispozitiile art.401 Cod civil, parintii separati de copilul lor pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, iar in caz de neintelegere, instanta de tutela stabilind modalitatea de exercitare a dreptului.

Dispozitiile art.496 alin.5 Cod civil stabilesc ca parintele la care copilul nu locuieste în chip statornic are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, exercitiul acestui drept putand fi limitat de catre instanta de tutela, doar in considerarea interesului superior al copilului.

Si in dispoziţiile art.16 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, copilul care a fost separat de ambii parinţi sau de unul dintre acestia, are la randul sau, dreptul de a mentine relatii personale şi contacte directe cu ambii parinti, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului sau superior.

Mentinerea unor legaturi personale cu copilul minor, reprezinta principala modalitate de a dezvoltare a unor relatiile normale dintre parinti si copii, atunci când aceştia nu mai locuiesc împreună, asigurând pastrarea afecţiunii reciproce.

Pentru alte detalii privind mentinerea relatiilor personale ale parintelui care nu locuieste cu copilul minor, apararea acestor drepturi si reprezentare juridica, va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Studiu de caz privind atragerea raspunderii solidare in temeiul art.25 din Codul de procedura fiscala.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului […], reclamantul […] a chemat in judecata pe parata ANAF […] solicitand instantei anularea Deciziei nr. […] privind solutionarea contestatiei formulate impotriva Deciziei de angajare a raspunderii solidare nr. […], si anularea Deciziei de angajare a raspunderii solidare nr. […].

În fapt, reclamantul arata ca a avut calitate de asociat si administrator la SC […] SRL, in perioada […]. Reclamantul apreciaza ca organul fiscal nu a mentionat elemente de fapt precise si certe care sa justifice stabilirea raspunderii solidare a acestuia cu societatea debitoare, descrierea faptei in Decizia de angajare a raspunderii solidare nr. […] fiind facuta in termeni generali, fara o expunerea concreta a elementelor care au determinat antrenarea acestei raspunderi si ca atare sunt nefondate motivele de fapt si de drept retinute atat in cuprinsul deciziei de angajare a raspunderii solidare, cat si in cuprinsul deciziei de solutionare a contestatiei.

Parata, ANAF […] a formulat antampinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondata, cu mentinerea actelor administrative fiscale contestate ca temeinice si legale. In aparare, arata ca organul de executare fiscala competent a procedat, in conditiile art. 25 alin.2, lit.d si art.26 Cod procedura fiscala, la intocmirea Deciziei nr […] privind stabilirea raspunderii solidare a reclamantului […], cu debitoarea SC […] SRL.

Considerentele Tribunalului:

„Potrivit art. 25 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 207/2015 „d)administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinta, au determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale.”

Cu privire la dovedirea intrunirii conditiilor cumulative prevazute de art. 25 alin. 2 lit. d) din Cod procedura fiscala, tribunalul constata ca aceasta conditie nu este indeplinita, cata vreme dispozitia legala in temeiul careia organul fiscal a emis Decizia contestata, face referire explicita la „reaua credinta”a administratorului sau a oricarei persoane care prin conduita sa a determinat starea de insolvabilitate a societatii, ceea ce presupune forma de vinovatie a intentiei.

Retine Tribunalul ca reclamantul a avut calitatea de administrator al societatii debitoare in perioada […], perioada in care societatea si-a achita obligatiile fiscale.

Simpla invocare a dispozitiilor legale privind raspunderea delictuala nu atrage, in mod automat, raspunderea administratorului/asociatului societatii deoarece, potrivit regulii generale in materie de probatiune, cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca, caci in acest sens se dispune prin art.249 Cod procedura civila.

Raspunderea civila delictuala trebuie dovedita de cel care intelege a se prevala de aceasta institutie juridica in scopul repararii unui prejudiciu, nefiind prezumata nici una dintre conditiile deduse din reglementarea conferita de art. 1349 si 1357 Cod civil.

Conditiile raspunderii civile delictuale sunt reglementate de art.1357 Cod civil,„(1) Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare”. Or, Tribunalul – in acord cu practica constanta a instantei de control judiciar /dec.civ.1182/CA/2013, dec.civ.531/CA/2014), aminteste ca reaua credinta trebuie dovedita.”

In consecinta, a fost admisa actiunea formulata de reclamantul […], in contradictoriu cu pârâta ANAF[…], anulata Decizia nr […] prin care a fost respinsa contestatia administrativa impotriva Deciziei nr […], anulata Decizia nr […] privind atragerea raspunderii solidare.

            Sentinta civila nr […] a fost atacata cu recurs de ANAF […], insa instanta de control judiciar, Curtea de Apel […] a respins recursul formulat.

Pentru alte detalii si reprezentare juridica privind atragerea raspunderii solidare, in temeiul art.25 si art.26 Cod procedura fiscala, va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Speta privind constatarea unor clauze abuzive intr-un contract de credit bancar.

Desi initial instanta de fond, Judecatoria […] a respins cererea de chemare in judecata privind constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale inserate in contractul de credit, instanta de control judiciar a schimbat in tot sentinta apelata, admitind apelul formulat constatand existenta unor clauze abuzive si dispunand restituirea unor sume de bani apreciabile raportat la valoarea creditului acordat.

„Admite apelul formulat de apelantul […] Schimbă în tot sentinţa apelată în sensul că:

Admite acţiunea.

Constată caracterul abuziv al dispoziţiilor art. 5 din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr …, teza finala, cf. careia „după aceasta dată dobanda curenta este formata din dobanda de referinţa variabila care se afisează la sediile… la care se adaugă 1.50”.

Constată caracterul abuziv al clauzei cuprinse de art 9. Lit. a din contract privind comisionul de acordare credit şi al clauzei cuprinse la art. 9 lit. b privind comisionul de administrare.

Constată caracterul abuziv al clauzei cuprinse la art. 8.4 din condiţiile generale de creditare cu privire la declararea scadenţei anticipate a creditului dacă valoarea garanţiilor constituite a devenit neacoperitoare.

Constată nulitatea absolută a acestor clauze.

Obliga parata să restituie reclamantului sumele de bani achitate în temeiul clauzelor declarate abuzive şi a dobanzilor legale aferente de la data achitarii fiecarei sume şi pana la data restituirii astfel cum au fost stabilite prin raportul de expertiză efectuat în cauza, respectiv: 3.832,67 euro comision de administrare, 1300 euro comision de acordare credit, 33.377,07 euro diferenţă de dobanda şi dobanzile legale aferente acestor sume respectiv 689,09 lei dobanda aferenta sumelor reţinute cu titlu de comision şi 35.187,65 lei dobanda aferentă sumelor achitate in plus cu titlu de dobanda.”

Pentru alte detalii privind formularea unor actiuni in instanta pentru constatarea caracterului abuziv a unor clauze inserate in contractele de credit si reprezentare juridica va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Cererea de valoare redusa.

Atunci cand valoarea cererii, fara a se include dobanzile, cheltuielile de judecata si alte venituri accesorii, nu depaseste suma de 10.000 lei se va putea parcurge procedura cererii de valoare redusa.

Cererea de valoare redusa nu poate fi intentata:

  • in materie fiscala, vamala sau administrativa și nici in ceea ce priveste raspunderea statului pentru acte sau omisiuni;
  • atunci cand priveste starea civila sau capacitatea persoanelor fizice;
  • in litigii asupra drepturilor patrimoniale nascute din raporturile de familie;
  • in caul mostenirilor;
  • in materie de insolventa, concordat preventiv, proceduri privind lichidarea societatilor sau alte proceduri asemanatoare;
  • in cazul asigurarilor sociale;
  • in materia dreptului muncii;
  • atunci cand priveste inchirierea bunurilor imobile, cu excepția actiunilor privind creantele avand ca obiect plata unei sume de bani;
  • in materie de arbitraj;
  • in cazul atingerilor aduse dreptului la viata privata sau altor drepturi care privesc personalitatea.

Cererile cu valoare redusa sunt declansate prin completarea formularului de cerere si depunerea sau trimiterea acestuia la instanta competenta.

Procedura de judecata va fi una scrisa si se va desfasura in camera de consiliu.

Instanta poate dispune infatisarea partilor, atunci cand apreciaza acest fapt ca fiind necesar sau la solicitarea uneia dintre parti.

Dupa primirea formularului completat corect, instanta va trimite paratului formularul de raspuns, insotit de o copie a formularului de cerere si de copii de pe inscrisurile depuse de reclamant.

In termen de 30 de zile de la comunicarea actelor, paratul va depune formularul de raspuns completat corespunzator, precum si copii de pe inscrisurile se va folosi. Paratul poate sa raspunda si prin orice alt mijloc adecvat, fara utilizarea formularului de răspuns.

Instanta este in drept a incuviinta si alte probe in afara inscrisurilor depuse de parti atat timp cat administrarea acestora nu va necesita cheltuieli disproportionate fata de valoarea cererii.

Hotararea va fi pronuntata si redactata in termen de 30 de zile de la primirea tuturor informatiilor necesare sau, dupa caz, de la dezbaterea orala.

Hotararea primei instante este executorie.

Partea care cade in pretentii poate fi obligata, la cererea celeilalte parti, la plata cheltuielilor de judecata.

Hotararea judecatoriei este supusa numai apelului la tribunal, in termen de 30 de zile de la comunicare.

Pentru motive temeinice, instanta de apel poate sa suspende executarea silita, numai daca se consemneaza o cautiune.

Hotararea data in apel este definitivă.

Avocat Tanase George Adrian

Ordonanta de Plata.

Ordonanta de plata este o procedura speciala care se poate parcurge in cazul creantelor certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract civil. Aceste trei conditii sunt cumulative, iar neindeplinirea acestora duce la inadmisibilitatea unei astfel de cereri.

Este important sa retinem ca ordonanta de plata este valabil facuta doar daca este precedata de comunicarea in mod valabil a unei somatii de plata catre debitor. Aceasta formalitate trebuie indeplinita prin intermediul unui executor judecatoresc sau prin scrisoare recomandata, cu continut declarat şi confirmare de primire.

Prin aceasta somatie i se va pune in vedere debitorului sa plateasca suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia. Această somatie intrerupe prescriptia extinctiva.

Cuantumul cererii depuse poate include atat dobanda penalizatoare cat si daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile facute pentru recuperarea sumelor.

Instanta va dispune citarea partilor pentru explicatii si lamuriri.

Citatia va fi înmanata partii cu 10 zile înaintea termenului de judecata.

In cazul in care debitorul nu depune intampinare cu cel putin 3 zile inaintea termenului, pasivitatea sa poate fi considerata drept o recunoastere a pretentiilor creditorului.

Reclamantul va lua cunostinta de intampinare de la dosarul cauzei.

In cazul în care creditorul declara ca a primit plata sumei datorate, instanta va dispune inchiderea dosarului.

Atunci cand creditorul şi debitorul ajung la o intelegere asupra platii, instanta ia act de aceasta, pronuntand o hotarare definitivă si executorie.

In situatia in care apararea debitorului este intemeiata, instanta va respinge cererea creditorului.

In cazul in care instanta constata ca pretentiile creditorului sunt intemeiate, va emite o ordonanta de plata, in care se precizeaza suma si termenul de plata.

Daca instanta constata ca numai o parte dintre pretentiile creditorului sunt intemeiate, va emite ordonanta de plata numai pentru aceasta parte, creditorul fiind in drept a formula cerere de chemare in judecata potrivit dreptului comun pentru a obtine restul datoriei.

Termenul de plata nu va fi mai mic de 10 zile si nici nu va depasi 30 de zile de la data comunicarii ordonantei. Instanta va putea stabili alt termen de plata, doar daca partile se inteleg in acest sens.

Debitorul poate formula cerere in anulare in termen de 10 zile de la data inmanarii sau comunicării ordonantei de plata. Cererea in anulare nu suspenda executarea. Suspendarea va putea fi incuviintata la cererea debitorului, numai cu dare de cautiune.

Daca instanta admite, in tot sau in parte, cererea in anulare, aceasta va anula ordonanta, in tot sau, dupa caz, in parte.

Ordonanta de plata devine definitiva ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii in anulare.

Avocat Tanase George Adrian

Procedura Ordonantei Presedintiale.

Instanta de judecată, atunci cand considera ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii printr-o ordonanta presedintiala.

Aceasta ordonanta se va emite in cazurile limitativ prevazute de lege:

  1. in cazurile grabnice, pentru pastrarea unui drept care ar fi afectat de orice intarziere;
  2. pentru prevenirea unei pagube iminente care nu ar putea fi reparata;
  3. in vederea inlaturarii dificultatilor ce apar in cursul executarii silite.

Ordonanta presedintiala este provizorie si executorie.

Atunci cand nu se face mentiune privind durata sa, masurile dispuse vor produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului cu exceptia situatiei in care s-au modificat imprejurarile avute în vedere la emiterea ordonantei presedintiale.

Ordonanta poate fi data si atunci cand este in curs judecata asupra fondului, insa nu se vor putea dispune masuri care sa rezolve litigiul in fond si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt.

Pentru solutionarea cererii, partile vor fi citate conform procedurii privind procesele urgente, iar paratului i se va comunica o copie de pe cerere si de pe actele care o insotesc. Prin exceptie, ordonanta va putea fi data și fara citarea partilor.

In cazurile ce prezinta urgenta, ordonanta va putea fi data chiar in ziua in care a fost depusa cererea, instanta urmand sa se pronunte asupra masurilor solicitate. Instanta se va pronunta in baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor.

Datorita faptului ca judecata se face de urgenta, nu vor admisibile probe a caror administrare necesita un timp indelungat.

Ordonanta presedintiala poate fi atacata prin apel numai in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor. In cazul in care ordonanta presedentiala s-a judecat fara citarea partilor, termenul va incepe sa curga de la comunicarea ordonantei.

In acest sens, orice posibilitate a justitiabilului de a se apara in fata unei ordonante presedintiale este strict legata de celeritatea cu care acesta va consulta un avocat, deoarece trecerea termenelor mai sus mentionate duce la decaderea din dreptul de a-si mai face aparare impotriva ordonantei presedintiale.

Judecata apelului se va desfasura cu citarea partilor in mod obligatoriu.

In cazul declararii apelului instanta va putea suspenda executarea pana la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cautiuni.

Impotriva executarii unei ordonante presedintiale se poate face contestatie la executare.

Pana la inchiderea dezbaterilor in prima instanta, cererea de ordonanta presedintiala va putea fi transformata intr-o cerere de drept comun, la solicitarea reclamantului.

Ordonanta presedintiala are autoritate de lucru judecat fata de o alta cerere de ordonanta presedintiala, exceptie fiind cazul in care s-au modificat imprejurarile de fapt care au justificat-o.

Este important de retinut ca o ordonanta presedintiala nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului, aceasta fiind o conditie esentiala pentru existenta unei astfel de petitii. In sens contrar, o hotarare rezultata din judecata fondului va avea neindoielnic autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanta presedintiala.

Avocat Tanase George Adrian

Dreptul de a mosteni al sotului supravietuitor.

Sotul supravietuitor face parte din categoria mostenitorilor legali.

Sotul supravietuitor îl mosteneste pe sotul decedat daca, la data deschiderii mostenirii, nu există o hotarare de divort definitiva.

Cota soţului supravieţuitor este de:

  • 1/4  din mostenire, dacă vine în concurs cu descendentii defunctului;
  • 1/3 din mostenire, dacă vine în concurs cu ascendenti privilegiati şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
  • 1/2  din mostenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
  • 3/4  din mostenire, dacă vine în concurs cu ascendenti ordinari sau cu colaterali ordinari ai defunctului.

Atunci cand sotul supravietuitor nu vine în concurs cu descendentii defunctului, acesta mosteneste, pe lângă cota stabilită (de 1/3, 1/2 sau 3/4), mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor.

Sotul supravietuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o alta locuinţa corespunzatoare nevoilor sale beneficiaza de un drept de abitaţie* asupra casei în care a locuit pana la data deschiderii mostenirii, dacă această casa face parte din bunurile mostenirii.

* dreptul de abitatie – este  dreptul sotului supravietuitor de a utiliza o locuinta pentru nevoile sale personale si ale familiei sale.

Dreptul de abitatie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii mostenirii. Acest drept înceteaza, chiar inainte de implinirea termenului de un an, in caz de recasatorire a sotului supravietuitor.

Pentru alte detalii privind drepturile sotului supravietuitor, apararea acestor drepturi si reprezentare juridica va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Atragerea raspunderii pentru intrarea in insolventa. Art.169 din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.

Atragerea raspunderii pentru intrarea in insolventa se poate face la cererea lichidatorului judiciar sau daca acesta nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventa, cererea poate fi introdusa de presedintele comitetului creditorilor sau de creditorul care detine mai mult de 30% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.

Cererea de atragere a raspunderii se solutioneaza de judecătorul-sindic care poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, dar fara să depaseasca prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectiva, sa fie suportat de catre administratorul sau administratorii societatii, membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societatii si orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului.

Atragerea raspunderii se poate face atunci cand persoanele mentionate anterior au savarsit una din urmatoarele fapte:

  • au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
  • au făcut activitati de productie, comert sau prestari de servicii in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
  • au dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;
  • au ţinut o contabilitate fictiva, au făcut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea. In cazul nepredarii documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atat culpa, cat si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu se prezuma, prezumtia fiind relativa;
  • au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;
  • au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;
  • în luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori;
  • orice alta fapta savarsita cu intentie, care a contribuit la starea de insolventa a debitorului.

Pentru alte detalii privind detalii si reprezentarea juridica in cazul atragerii raspunderii in temeiul art.169 din Legea nr.85/2014, va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Plangerea contraventionala.

Orice contraventie trebuie constata printr-un proces verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ sanctionator.

Remediul juridic pentru anularea oricarui tip de proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor este plangerea contraventionala.

Plangerea contraventionala se formuleaza in termen de 15 zile de la data comunicarii sau inmanarii procesului verbal sau in cazul necomunicarii de la data la care persoana sanctionata a luat la cunostinta despre existenta sanctiunii aplicate.

Plangerea contraventionala se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost savarşita contraventia.

Plangerea contraventionala suspenda executarea sanctiunii aplicate.

Procesul verbal contraventional neatacat in termenul de 15 zile este definitiv si constituie titlu executoriu, urmand a fi pus in executare silita.

Taxa de timbru pentru plangerea contraventionala este de 20 lei.

Pentru alte detalii privind formularea unei plangeri contraventionale si reprezentare juridica va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Anunt

Cabinet de Avocat Tanase George Adrian va oferi in continuare asistenta juridica, cu respectarea dispozitiilor autoritatilor pe perioada starii de urgenta. In pofida actualei situatii nationale starnite de pandemia COVID-19, suntem de parere ca apararea drepturilor persoanei este in continuare de o importanta majora. Totusi, activitatea noastra va continua in conditii operationale alterate pentru a proteja sanatatea clientilor nostri, cat si pe cea a colaboratorilor cu care desfasuram activitati in domeniul justitiei.

In ce priveste modul de desfasurare a activitatii, se va incerca, pe cat posibil, solutionarea cererilor prin mijloace de comunicare la distanta. Acest fapt nu exclude in niciun caz posibilitatea organizarii unor intalniri pentru lamurirea oricaror probleme sau intrebari. Totusi, se va incerca pe cat posibil limitarea contactului direct, daca natura petitiei permite aceasta.

In acest sens, igienizarea cabinetului se va face dupa vizita fiecarui client pentru a asigura cele mai bune conditii de lucru. De asemenea, intalnirile cu clientii vor fi decalate de-al lungul mai multor zile pentru a putea asigura un standard cat mai inalt de igiena.

In final, dorim sa reamintim clientilor nostri ca vom depune toata diligenta posibila pentru a desfasura activitatile juridice de specialitate la calitatea cea mai inalta. Drepturile persoanei sunt de o importanta absoluta pentru functionarea societatii in conditii optime, mai ales in perioade de tumult precum aceasta si, in consecinta, apararea lor este negresit prioritara. Nu in ultimul rand, dorim sa ne exprimam solidaritatea cu toti cei afectati de actuala criza si subliniem necesitatea informarii corespunzatoare si a respectarii dispozitilor ce emana de la autoritati pentru a putea trece cu succes peste aceasta perioada regretabila.

Cabinet Avocat Tanase George Adrian

Clauze abuzive in contractele de credit incheiate intre consumatori si institutiile bancare sau alte entitati financiare din Romania.

Orice contract de imprumut incheiat de un consumator cu orice banca sau alta entitate financiara din Romania este susceptibil sa contine clauze abuzive, care fie si-au produs efectele, fie si le produc si in prezent.

Efectele concrete ale clauzelor abuzive inserate in contractele de credit, constau in prejudicierea consumatorului prin plata unor sume de bani care, in realitate, nu sunt datorate.

In calitate de beneficiar al unui produs oferit de un profesionist – banca sau alta entitate financiara din Romania – nici un consumator nu a avut posibilitatea de a discuta, negocia, modifica sau înlătura, macar un singur paragraf din contractul de credit, creindu-se astfel o poziţie de profunda inegalitate si inechitate intre partile contractante, care a conferit uneia din partii(binenteles bancii), un avantaj economic vadit disproportionat fata de prestatia efectuata.

Nici alegerea tipului de contract de creditare nu poate reprezinta o negociere asupra clauzelor contractuale, „libertatea de voinţă” a consumatorului rezumadu-se la a semna sau nu contractul de credit, chiar si aceasta asa zisa „libertate de vointa”, fiind controlată de bancă care stabileşte „scoringul/ratingul” clientului, indicand tipul de credit în care acesta se încadrează.

Modul de redactarea al clauze inserate in contractul de credit, ar trebui sa fie intr-un limbaj clar si inteligibil, astfel incat consumatorul sa poata prevede consecintele economice ale contractului de credit pe care il incheie si sa cunoasca suma totala si suma lunara pe care urmeaza sa o restituie.

Clauzele abuzive sunt de natura a ingreuna situatia celui imprumutat, care va inregistra pierderi financiare importante, prin plata unor rate mai mari.

Existenta unor clauze abuzive poate fi constata oricand pe durata existentei contractului de imprumut, chiar si in perioada executarii silite, de instantele de judecata romanesti.

Odata constata existenta unor clauze abuzive in contractul de credit, instanta urmeaza a le inlatura din contractul de imprumut, cu consecinta restituirii sumelor platite in plus de catre consumator.

Cele mai frecvente clauze abuzive inserate in contractele de credit privesc:

  • stabilirea discretionara, in mod unilateral de catre banca, a dobanzii creditului acordat;
  • modificarea valorii ratelor de credit şi a valorii dobanzii curente în mod unilateral şi în lipsa unui act adiţional agreat de consumator;
  • inchierea contractului de credit in CHF- franci elvetieni
  • comisionul de acordare/procesare a creditului;
  • comisionul de administrare credit stabilit in cota procentuala la valoarea intregului credit;
  • declararea scadenţei anticipate a creditului;

Pentru alte detalii privind existenta unor clauze abuzive in contractele de credit si reprezentare juridica va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Mostenitorii. Dreptul de a primi patrimoniul persoanei decedate.

O persoană poate mosteni dacă există la momentul deschiderii moştenirii. Patrimoniul persoanei decedate se transmite catre mostenitori legali, iar in situatia in care exista un testament si catre mostenitorii testamentari.  

Mostenitori legali sunt:

  1. sotul supravietuitor
  2. rudele defunctului:
    • descendentii – copiii defunctului si urmasii lor;
    • ascendentii privilegiati – tatal si mama defunctului;
    • ascendentii ordinari – bunicii, strabunicii si stra-strabunicii;
    • colateralii privilegiati – fratii si surorile defunctului si descendenţii acestora, pana la al patrulea grad inclusiv cu defunctul;
    • colateralii ordinari – unchii, matusele si verii primari si defunctului.

Mostenitorii testamentari sunt persoanele indicate de decedat intr-un inscris olograf sau autentic numit testament.

Cel chemat la mostenire in temeiul legii sau al vointei defunctului poate accepta mostenirea sau poate renunta la ea, intr-un anumit termen, de regula, de un an de la deschiderea mostenirii, denumit de legiuitor termen de optiune succesorala. 

In lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, orasului sau, dupa caz, municipiului pe  raza teritoriala unde se afla bunurile la data deschiderii moştenirii.

Pentru alte detalii privind mostenirea, mostenitorii, apararea drepturilor ce vi se cuvin din mostenire si reprezentare juridica  in fata instantelor de judecata, va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Partaj intre Mostenitori.

La moartea unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite mostenitorilor sai legali si/sau mostenitorilor testamentari. Data deschiderii succesiunii este data mortii celui care lasa mostenirea. In situatia in care exista mai multi mostenitori bunurile defunctului urmeaza a fi Partajate intre acestia proportional cu cota parte a fiecarui mostenitor.

Partajul este operatiunea juridica care pune capăt starii de coproprietate, prin impartirea  bunurilor aflate în indiviziune. Partajul si in cazul mostenirii poate fi total sau partial.

Mostenitorii nu pot fi obligati sa ramana in indiviziune, fiecare mostenitor putand  solicita oricând realizarea Partajului si iesirea din indiviziune.

Partajul intre mostenitori  poate fi facut prin buna invoială, proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre mostenitori. 

Daca mostenitorii nu ajung la un acord cu privire la impartirea bunurilor, sau bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face fie prin atribuirea întregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia ori a mai multor mostenitori, la cererea acestora, fie prin vanzarea bunului in modul stabilit de mostenitori ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica şi distribuirea pretului catre mostenitori, proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre ei.

Indiferent de modul in care se realizeaza partajul bunurilor mostenite, este esential ca fiecare mostenitor sa ia parte la partaj, deoarece in situatia in care nu participa toti mostenitori,  partajul este lovit de nulitate absoluta, ceea ce va duce la desfintare ulterioara a partajului.

Fiecare mostenitor devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

In cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj incheiat în forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, dupa caz, au fost inscrise în cartea funciara.

Partajul intre mostenitori este supus taxelor judiciare de timbru, in cote cuprinse intre 3 si 5% din valoarea bunurilor supuse partajului.

Pentru alte detalii privind partajul bunurilor mostenirii si reprezentare juridica va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Partaj dupa Divort.

In situatia in care exista bunuri comune realizate in timpul casatorie si nu exista o conventie matrimoniala, urmeaza Partajul acestora. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale acestora. Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.

Fac exceptie de la regimul comunitatii de bunuri si nu sunt considerate bunuri comune ale sotilor, ci bunuri proprii ale fiecăruia:

  • bunurile fiecaruia dintre soti, dobandite inaintea da data incheierii casatorie;
  • bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie (cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune);
  • bunurile de uz personal;
  • bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;
  • drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
  • bunurile dobândite cu titlu de premiu/recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;
  • indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;
  • bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;
  • fructele bunurilor proprii.

Partajul se poate realiza prin buna inţelegere prin act autentic notarial, dar in majoritatea cazurilor, partajul se realizeaza in fata instantei de judecata, prin hotarare judecatoreasca.

In vederea realizării partajului, trebuie identificate bunurile proprii (fiecare soţ preluand bunurile proprii) si bunurile comune, obtinute prin contributia comuna a sotilor.

Ulterior se va proceda la partajul bunurilor comune dar şi la regularizarea datoriilor, fiind necesar determinarea cotei-parti ce revine fiecarui sot, pe baza contributiei fiecaruia, la dobândirea bunurilor comune şi la îndeplinirea obligaţiilor comune pe durata casatoriei. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.

Fiecare dintre soti, pe parcursul desfasurarii partajului, are posibilitatea sa dovedeasca ca a avut o contributie mai mare la bunurile dobandite in timpul casatoriei.

In privinta obligatiilor asumate, desi niciunul dintre soţi nu poate fi ţinut de obligaţiile născute din acte săvârşite de celălalt soţ, totusi soţii răspund solidar pentru obligaţiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei şi a celor legate de creşterea şi educarea copiilor.

Partajul se realizeaza de regula in natura prin impartirea bunurilor comune, dar se poate realiza si prin atribuirea bunurilor unuia dintre soti si obligarea celuilalt sot la plata unei sulte.

Fiind o actiune evaluabila in bani, actiunea de partaj este supusa taxelor judiciare de timbru, conform OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, intre 3% -5% din valoarea bunurilor supuse partajului.

Pentru alte detalii privind partajul dupa divort si reprezentare juridica va rugam sa ne contactati.

Avocat Tanase George Adrian

Executarea Silita. Metode si solutii de aparare a personei supuse executarii silite.

Principala metoda de aparare a unei persoane impotriva careia a fost declansata executarea silita este Contestatia la executare. In toate cazurile, executarea silita este declansata in baza unui titlu executoriu si este incuviintata de instanta de judecata in circumscriptia teritoriala a careia isi are domiciliul persoana supusa executarii silite.

Contestatia la executare poate fi formulata impotriva executarii silite insesi, a incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc dar si impotriva oricarui act de executare despre care persoana a luat cunostinta.

O atentie deosebita trebuie acordata termenului in care se poate formula Contestatia la executare, termen care, ca regula generala, este de 15 zile. Acest termen incepe sa curga de la data cand ati luat la cunostinta de primul act de executare – poate fi incheierea de incuviintare a executarii, somatia, instintarea de infintare a popririi, incheierea executorului judecatoresc, comunicarea titlului executoriu sau orice alt inscris prin care vi se aduce la cunostinta despre faptul ca sunteti supus executarii silite.

In situatia in care executarea silita se realizeaza prin poprirea unor venituri periodice – salarii, pensii, etc. – si nu ati fost instiintat despre infintarea popririi, termenul de 15 zile pentru formularea contestatie incepe sa curga, cel mai tarziu, de la data efectuarii primei retineri din aceste venituri. De exemplu, in situatia in care persoana supusa executarii este salariat, iar angajatorul a primit o cerere de poprire asupra veniturilor salariale, prima retinere se va realiza cu ocazia primei plati efectuate dupa primirea instintarii de poprire.

De multe ori in practica persoana supusa executarii nu este instiintata despre infiintarea popriri asupra veniturilor din salarii, pensii, sau alte venituri periodice, constatand atunci cand isi ridica aceste drepturi, ca acestea sunt diminuate in proportie considerabila. Este bine sa stiti ca salariile si pensiile sau alte venituri periodice pot fi urmarite pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice fel de datorii si pana la la jumatate din venitul lunar net, in cazul sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii. In orice caz va trebui sa aveti in vedere ca in situatia in care sunt mai multe urmariri asupra acelorasi venituri, urmarirea acestora nu poate depasi jumatate din venitul lunar net, indiferent de natura creantelor.

O situatie particulara cu privire la termenul in care se poate formula Contestatia la executare este aceea cand cererea se refera la lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu. In aceasta situatie,  Contestatia la executare se poate face oricand inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.

Trecand peste motivele concrete care stau la baza unei Contestatii la executare si care sunt particulare de la caz la caz, exista si cateva aspecte generale privind prescriptia dreptului de a cere executarea silita si perimarea executarii, care ar trebuie verificate in fiecare situatie de declansare a executarii silite. Astfel, dreptul de a obtine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani de la data cand se naste dreptul de a obtine executarea silita. Prescriptia stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita, reprezentand o sanctiune a legii pentru pasivitatea creditorului in recuperarea creantei. Important in aceasta situatie este sa stabiliti data la care s-a nascut dreptul creditorului de a cere executarea silita.  Exemplificand: daca ati contractant un credit bancar in data de 21.02.2011, cu plata ratelor la data de 21 ale fiecarei lunii, insa din 21.05.2012 nu ati mai achitat ratele, iar din prevederile contractuale rezulta ca neplata a 2 rate duce la declararea scadentei creditului, rezulta ca incepand cu data de 22.06.2012 se naste dreptul creditorului de a cere executarea silita. Daca insa creditorul nu a intreprins niciun act de executare pana la data de 22.06.2015, incepand cu data de 23.06.2015 va fi intervenit prescriptia dreptului creditorului de a cere executarea silita. In practica insa, de multe ori, creditorul actioneaza pentru recuperarea sumelor, declansand executarea silita dupa implinirea termenului de prescriptie.

Perimarea executarii silite se poate invoca in contestatia la executare atunci cand intr-o perioada de 6 luni, creditorul, din culpa sa, nu a indeplinit  un act sau demers necesar executarii silite. Exemplificand: in situatia in care a fost declansata executarea silita prin trimiterea unei somatii de plata in data de 15.05.2017, iar pana la data de 15.11.2017 nu a mai fost efectuat niciun alt act in dosarul de executare si nici creditorul nu a staruit in executare, incepand cu data de 16.11.2017 executarea silita se considera perimata.

Atat prescriptia dreptului de a cere executare silita cat si perimarea executarii reprezinta exceptii procesuale care se ridica prin Contestatia la executare si care, in final, fac sa inceteze executarea silita.

Contestatia la executare este supusa platii taxelor judiciare de timbru, care se calculeaza fie in functie de valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta, fie raportandu-se la valoarea sumei urmarite cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite, insa nu se va putea depasi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestata.

Tanase Alexandru Cristian

Divortul. O realitate sociala cu implicatii personale majore.

Deoarece in ultima perioada inregistram o crestere semnificativa a cazurilor de divort, crestere care probabil se regaseste si in statisticile nationale, am simtit nevoia sa detaliem pentru cititorii nostri, din punct de vedere juridic, acest eveniment care, in marea majoritate a cazurilor, are implicatii majore de ordin emotional si, de multe ori, patrimonial.

Va putem ajuta in privinta acestor aspecte, insa in ce priveste tangenta emotionala, este bine totusi sa apelati la ajutor specializat. In ceea ce priveste divortul, ne vom referi la divortul pe cale judiciara, cunoscut si ca divortul din fata instantelor de judecata.

Avand in vedere complexitatea problematicii privind partajul, despre aspectele patrimoniale ale divortului vom vorbi intr-un material viitor. Legislatia romaneasca stabileste cazurile de divort, motivele de divort si conditiile in care se poate apela la acesta. Astfel:

  • Acordul sotilor;
  • Atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila; 
  • Dupa o separare in fapt a celor doi soti care a durat cel putin 2 ani;
  • Cand starea de sanatate a unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei.

Fiecare din aceste situatii prezinta anumite particularitati, fapt ce face necesara analizarea fiecarui caz in parte.

1. In cazul divortului prin acordul sotilor, se pot intalni doua situatii:

  • atunci cand divortul este solicitat de ambii soti, cererea de divort va fii semnata de ambii sotii, sau de catre un mandatar comun cu procura speciala autentica, iar daca mandatarul este avocat, acesta va certifica semnatura sotilor;
  • atunci cand unul din soti a solicitat divortul iar celalalt sot este de acord cu desfacerea casatoriei prin aceasta modalitate.

In ambele situatii este necesara prezenta sotilor in fata instantei, pentru ca aceasta sa poata verifica existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecaruia dintre soti in ceea ce priveste divortul. Aceasta modalitate de divort nu este permisa in situatia in care unul dintre soti este pus sub interdictie. Cu ocazia pronuntarii hotararii de divort, instanta se va pronunta, chiar daca nu s-a cerut, si asupra numelui pe care il vor purta sotii dupa divort, iar in situatia in care sotii au copii minori, instanta se va pronunta atat asupra exercitarii autoritatii parintesti, cat si asupra contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor.

2. In cazul divortului din cauza unor motive temeinice, atunci cand raporturile dintre soti sunt grav vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila, divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti sau o culpa comuna in destramarea casatoriei.

Sotii vor trebui sa se prezinte personal in fata instantei, singurele exceptii fiind permise in cazul in care unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie judecatoreasca, are resedinta in strainatate sau se afla intr-o situatie care il impiedica sa se prezinte personal. In acest caz este necesara administrarea de probe – martori, inscrisuri, interogatoriu, mijloace materiale de proba, etc.- pentru a se stabili sotul caruia ii revine culpa pentru desfacerea casatoriei. Cu toate acestea, in functie de probele administrate, instanta poate pronunta divortul din culpa comuna, sau chiar din culpa exclusiva a reclamantului.

3. In cazul divortului dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani, divortul se va pronunta la cererea unuia dintre soti, din culpa exclusiva a acestuia.Exceptie face situatia in care paratul este de acord cu divortul, cand acesta se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.

4. In cazul divortului cand starea de sanatate a unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei, cererea de divort trebuie introdusa de sotul a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei. Hotararea de desfacere a casatoriei se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.

In toate situatiile mentionate, instanta, pe durata desfasurarii procesului, va putea lua masuri provizorii cu privire la stabilirea locuintei copiilor minori, la obligatia de intretinere, la incasarea alocatiei de stat pentru copii si la folosinta locuintei familiei.

Ca regula generala, cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cea din urma locuinta comuna a sotilor. Daca sotii nu au avut locuinta comuna sau daca niciunul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cea din urma locuinta comuna, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are locuinta paratul, iar atunci cand paratul nu are locuinta in tara si instantele romane sunt competente international, este competenta judecatoria in circumscriptia careia isi are locuinta reclamantul. In situatia in care nici reclamantul si nici paratul nu au locuinta in tara, partile pot conveni in mod expres sa introduca cererea de divort la orice judecatorie din Romania. In lipsa unui asemenea acord, cererea de divort este de competenta Judecatoriei Sectorului 5 al Municipiului Bucuresti.

Avocat Tanase George Adrian

Amenda pentru lipsa rovinietei se prescrie in 4 luni.

Incepand cu luna septembrie 2018 amenda pentru lipsa rovinietei se va prescrie in 4 luni, fata de 6 luni cat e termenul in prezent. 

Legea nr. 60/2018 a fost publicata in Monitorul Oficial si intra in vigoare la data de 1 septembrie 2018.

Soferii care sunt amendati pentru lipsa rovinietei vor trebui sa primeasca in maximum doua luni de la data aplicarii sanctiunii procesul-verbal de constatare a contraventiei. Soferul nu va mai putea fi amendat pentru lipsa rovinietei in intervalul de la data savarsirii contraventiei pana la data comunicarii procesului-verbal de constatare, intrucat nu se pot incheia alte procese-verbale de constatare a contraventiei pentru lipsa rovinietei pentru acelasi vehicul.

Avocat Tanase George Adrian

ONG-urile si GDPR. Ce trebuie sa stim

GDPR este un act care are deja un impact si in lumea ONG-urilor. 

Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale (GDPR) are o “calitate” extrem de interesanta: nu iarta pe nimeni! El vizeaza in egala masura si corporatiile cu 10.000 de angajati, si firmele de apartament, si PFA-urile, dar si institutiile publice, asociatiile si ONG-urile de orice fel!

Practic orice entitate care se afla in posesia datelor personale ale unor persoane fizice intra sub incidenta prevederilor GDPR si, implicit, este amenintata de amenzile colosale prevazute de acest act normativ: 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri (sau 4% din sumele atrase, in cazul ONG-urilor).

Este ONG-ul dvs. in siguranta? Stiti exact ce aveti de facut pentru a nu pune activitatea organizatiei in pericol?

Editura Rentrop & Straton a realizat ghidul perfect pentru dvs.: GDPR pentru ONG-uri! 

Contine absolut toate informatiile necesare pentru ca dvs. sa fiti in orice moment in regula. Sunt informatii care va ghideaza pas cu pas si va indica, la obiect, ce masuri trebuie sa luati si unde anume sa implementati schimbari.